sakura chan
rock girl [adm]
 Din: Somewhere in Japan
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 977
|
|
Japonia (în japoneză 日本, se citeşte Nippon sau Nihon, sens literal: originea soarelui) este o ţară din Asia de Est, situată pe un lanţ de insule aflate între Oceanul Pacific şi Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreeană. Denumirea oficială este 日本国 Nipponkoku, textual Ţara de la originea soarelui. Este cunoscută în româneşte şi sub numele de Ţara Soarelui Răsare. Potrivit legendei, Japonia a fost creată de către zei care au înfipt o sabie în ocean, la scoaterea ei formându-se patru picături ce au devenit insulele principale, precum şi o multitudine de insule mici (peste 5000).
Japonia
Drapel Stemă
Deviză: Nu are
Imn naţional: Kimi Ga Yo
Capitală Tokyo
35°41' N, 139°46' E
Oraş principal Tokyo
Limba oficială Japoneza
Sistem politic Monarhie constituţională
- Împărat Akihito
- Prim-ministru Taro Aso
Independenţă -
Suprafaţă
- Total 377.835 km˛ (Locul 60)
- Apa (%) 0,8%
Populaţie
- {{{an}}} 127.076.183 (în martie 2009)[1] loc. (Locul 10)
- Densitate 337/km˛ loc./km˛ ({{{Densitate-loc}}})
PIB {{{PIB_PPC_an}}}
- Total $3800 miliarde (Locul 3ş)
- Per capita $29.906
Monedă Yenul japonez (JPY, Ą)
({{{Monedă-ISO}}})
Fus orar UTC+9
Zi naţională {{{Zi-naţională}}}
Domeniu Internet .jp
Prefix telefonic +81
Japonia este localizată în Asia de Est, în nordul Oceanului Pacific, fiind formată din 4 insule importante, ce reprezintă un procent de aproximativ 95% din teritoriul Japoniei: Honshu, Hokkaido, Kyushu şi Shikoku, plus numeroase insule mici.
Insulele nipone sunt formate la îmbinarea plăcilor tectonice: placa Pacificului şi placa Filipinelor se scufundă sub placa Euroasiatică din vest. Japonia este situată deasupra zonei de scufundare, pe placa Euroasiatică. La îmbinarea plăcilor tectonice crusta pământului este instabilă, ceea ce explică numărul mare de vulcani din Japonia (40 activi şi circa 150 inactivi) precum şi numărul mare de cutremure (circa 1500 pe an). Cu toate acestea, se susţine că aceste lucruri contribuie la frumuseţea peisajului din Japonia. Izvoarele termale sunt larg răspândite, atât în zonele de munte, cât şi în apropierea zonelor de ţărm. Totuşi, lava şi cenuşa rezultate în urma erupţiilor vulcanilor au avut, de-a lungul timpului, efecte dezastruoase asupra populaţiilor care trăiesc în zona apropiată vulcanilor activi.
Istorie
Pentru detalii, vezi: Cronologia istoriei Japoniei.
Pentru detalii, vezi: Cronologia împăraţilor Japoniei.
Pentru detalii, vezi: Cronologia shogunilor.
Pentru detalii, vezi: Cronologia regenţilor.
Conform legendelor şi documentelor japoneze, Ţara Soarelui Răsare are o istorie de aproximativ două milenii şi jumătate. Pe teritoriul actual al Japoniei au trăit oameni încă din paleolitic şi neolitic. Există un consens aproape unanim că poporul ainu, de origine necunoscută (studii genetice recente sugerează legături cu populaţiile tungusice, altaice şi uralice din Siberia[2]), a locuit din cele mai vechi timpuri în insulele arhipelagului nipon, iar japonezii sunt rezultatul amestecului dintre aceştia şi diferite populaţii malaeziene, provenite din insulele Pacificului, din Sud, cât şi a unor rase mongoloide venite de pe continentul asiatic, din Coreea, China sau Mongolia.
În secolul al V-lea î.e.n. s-au constituit mici unităţi statale în insula Kyushu şi în regiunea Kinki (Kyoto-Osaka). Pe la mijlocul sec al VI-lea e.n. începe să se exercite influenţa chineză asupra Japoniei, atât în organizarea statului şi a societăţii, cât şi în domeniul artelor şi modului de viaţă. Specialiştii japonezi susţin că istoria culturală propriu-zisă a Japoniei a început odată cu preluarea valorilor spirituale din China - filozofia budistă, diverse arte şi motive artistice -, pe care japonezii le-au adaptat, impregnându-le cu spiritul local şi dându-le strălucire de-a lungul secolelor.
Istoria modernă a Japoniei începe cu epoca Meiji (1867-1921), când are loc restaurarea puterii imperiale. Edo primeşte numele de Tokyo şi devine capitala statului. Are loc o puternică dezvoltare a economiei, o perioadă de modernizare, depăşind rapid structurile feudale. Devine un stat capitalist dezvoltat, care, pe plan extern, promovează o politică expansionistă, ce marchează trecerea la imperialism. Restaurarea Meiji nu a fost o revoluţie socială, ci a fost o revoluţie de sus[3]Ca urmare, Japonia nu a devenit o democraţie ci era condusă de o elită politică. Împăratul nu mai era doar un simbol al statului ci lua parte activă la luarea hotărârilor cu ajutorul unui consiliu imperial, aşa-numitul Genrōin. În 1902 Japonia semnează un tratat de alianţă cu Marea Britanie, fapt care îi va fi de folos în iminentul război ruso-japonez.
Câştigând războaiele cu China (1894-1895, obţine insulele Formosa şi Penghu) şi cu Rusia ţaristă (1904-1905, obţine partea de sud a insulei Sahalin) Japonia devine încet cu încet o mare putere care nu mai putea fi ignorată de puterile occidentale. După instituirea protectoratului asupra Coreei (1905), Japonia o anexează în 1910.
În Primul Război Mondial (1914-1918) Japonia participă alături de puterile Antantei. Economia continuă să se dezvolte în ritm accelerat, concomitent cu pregătirile pentru război. În 1931 Japonia ocupă Manciuria, iar în 1937 declanşează războiul pentru cucerirea Chinei. Însă aventura militaristă a Japoniei, care a suferit pentru prima dată în lume efectele dezastruoase ale exploziilor atomice la Hiroshima şi Nagasaki, a avut ca deznodământ capitularea necondiţionată la 2 septembrie 1945.
Energiile concentrate spre refacerea întregii ţări şi dezvoltarea susţinută a economiei au permis Japoniei să devină o putere economică de o importanţă recunoscută, cu o intensă viaţă culturală.
Sărbători naţionale
Nume Data Comentarii
Anul Nou
元日
(Ganjitsu)
1 ianuarie Din 1948. Majoritatea locurilor de muncă dau liber angajaţilor între 29 decembrie 29 şi 3 ianuarie.
Ziua Majoratului
成人の日
(Seijin no hi)
A doua luni din ianuarie. Din 1948, pentru a-i sărbători pe cei care împlinesc 20 de ani (vârsta majoratului în Japonia) în anul respectiv. Iniţial a fost sărbătorită pe 15 ianuarie, dar din 2000 este a doua luni a lunii ianuarie.
Ziua Fondării Naţiunii
建国記念の日
(Kenkoku kinen no hi)
11 februarie Din 1966 (sărbătorită prima dată în 1967). Între 1872 şi 1948, a fost cunoscută ca Kigen-setsu (紀元節, Kigen-setsu?), ziua în care cf. a holiday "Nihon-shoki"—Împăratul Jimmu a fost întronat în 660 î.H.
Echinoxul De Primăvară
春分の日
(Shunbun no hi)
Cam 20 martie[4] Din 1948. Înainte de 1948, la data echinoxului de primăvară avea loc festivalul Shunki kōrei-sai (春季皇霊祭, Shunki kōrei-sai?).
Ziua Shōwa
昭和の日
(Shōwa no hi)
29 aprilie Din 2007. Ziua de naştere a fostului împărat Shōwa. După decesul său în 1989, sărbătoarea a fost numită "Ziua Verdeţii". În 2007, "Ziua Verdeţii" a fost trecută pe data de 4 mai, iar 29 aprilie a fost numită "Ziua Shōwa". Ziua Shōwa este începutul aşa-numitei "Golden Week" ("Săptămâna de aur".
Ziua Constituţiei
憲法記念日
(Kenpō kinenbi)
3 mai Din 1948 pentru a comemora ziua în care constituţia nouă a intrat în vigoare.
Ziua Verdeţii
みどりの日
(Midori no hi)
4 mai Vezi comentariul la "Ziua Shōwa".
Ziua Copiilor
こどもの日
(Kodomo no hi)
5 mai Din 1948. Este ultima zi a "Săptămânii de aur" (vezi comentariul la "Ziua Shōwa".
Ziua Mării
海の日
(Umi no hi)
A treia luni din iulie Din 1995 (sărbătorită din 1996). Iniţial sărbătorită pe data de 20 iulie, a fost schimbată în 2003 în a treia luni din iulie.
Ziua Respectului Faţă De Cei În Vârstă
敬老の日
(Keirō no hi)
a treia luni din septembrie Din 1966. Iniţial sărbătorită pe data de 15 septembrie ca Old Folks' Day (老人の日, Rōjin no hi?). În 2003, a fost schimbată în a treia luni din septembrie.
Echinoxul De Toamnă
秋分の日
(Shūbun no hi)
Cam 23 septembrie[5] Din 1948. Înainte de 1948, la data echinoxului de toamnă avea loc festivalul Shūki kōrei-sai (秋季皇霊祭, Shūki kōrei-sai?).
Ziua Educaţiei Fizice
体育の日
(Taiiku no hi)
a doua luni din octombrie Din 1966. Iniţial sărbătorită pe data de 10 octobrie pentru a comemora deschiderea Jocurilor Olimpice de vară din 1964 din Tokio. În 2000 a fost schimbată pe a doua luni a lunii octombrie.
Ziua Culturii
文化の日
(Bunka no hi)
3 noiembrie Din 1948.Comemorează 3 noiembrie, 1946, când a fost anunţată noua Constituţie. Înainte de 1948, a fost o sărbătoare numită Meiji-setsu (明治節, Meiji-setsu?) care comemoora ziua de naştere a Împăratului Meiji.
Ziua Recunoştinţei Muncii
勤労感謝の日
(Kinrō kansha no hi)
23 noiembrie Din 1948.Înainte de 1948, a fost ziua festivalului Niiname-sai (新嘗祭, Niiname-sai?).
Ziua De Naştere A Împăratului
天皇誕生日
(Tennō tanjōbi)
23 decembrie Ziua de naştere a împăratului a fost sărbătoare naţională începând cu 1868. Iniţial cunoscută drept Tenchō-setsu (天長節, Tenchō-setsu?), a fost redenumită Tennō tanjōbi (天皇誕生日, Tennō tanjōbi?) în 1948. Ziua de naştere a împăratului Akihito, născut în 1933.
Împărţire teritorială
Japonia este o ţară insulară, fiind alcătuită din aproximativ 3000 de insule, dintre care cele mai mari (de la nord la sud) sunt: Hokkaido, Honshu, Shikoku şi Kyushu. Japonia are un relief muntos, aproximativ 80% din suprafaţă este ocupată de munţi cu vârfuri înalte, uneori depăşind 3000 metri, fiind înconjuraţi de văi adânci, care formau în trecut bariere împotriva cotropitorilor.
_______________________________________
No Smoke No Futue
No Music No Reason
Music is my drog!
|
|
